Congresul Naţional de Teologie cu tema „Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice”

Congresul Naţional de Teologie „Unitate eclesială şi unitate naţională. Aspecte istorice şi teologice” şi-a început lucrările marți, 22 mai 2018. Sesiunea festivă a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei şi a fost deschisă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul intitulat „Unitatea naţională – un dar sfânt şi o responsabilitate comună”.

Congresul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ai Academiei Române, preoţi profesori din ţară şi din străinătate, oameni de cultură, studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, precum şi elevi ai Seminarului „Nifon Mitropolitul” din Capitală. Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor Congresului a fost moderată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. După cuvântul de deschidere al Întâistătătorului Bisericii noastre a luat cuvântul dl. acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. „Poporul nostru este o punte care uneşte cele două jumătăţi, pentru mulţi încă separate, ale continentului, pentru că românii, prin originea romană, prin nume, prin limba neolatină pe care-o vorbesc, prin forma de creştinare care s-a produs în latineşte, sunt legaţi de partea occidentală a continentului. Dar, prin forma de organizare a Bisericii, prin ritul bizantin numit de demult şi grecesc, prin limba medievală a cultului, a culturii şi a cancelariilor şi prin alfabetul chirilic care a fost valid la noi până în secolul al 19-lea, românii sunt legați de partea răsăriteană a continentului”, a reliefat preşedintele Academiei Române.

În continuare, dl. Florin Lixandru, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, a transmis mesajul dlui. prof. dr. Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale. „Nu există un context mai oportun de a relaţiona istoria cu teologia, întrucât, în evenimentul Marii Uniri de la 1918, implicarea Bisericii, a preoţilor şi a comunităţilor din jurul parohiilor a fost semnificativă. Înaintaşii noştri au realizat prin decizia lor un stat unitar, naţional, caracterizat de unirea în valorile creştine şi trăirea acestei uniuni într-o dimensiune concretă, şi anume unirea neamului”.

La eveniment a fost prezent şi dl. Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, care a vorbit despre cooperarea din Biserică și Stat la înfăptuirea marilor idealuri naționale. „Într-o societate marcată de o adevărată criză a identităţii şi conştiinţei europene, o reflecţie asupra rădăcinilor identităţii noastre, a resurselor umane, culturale şi spirituale care au făcut posibilă afirmarea valorilor noastre comune, ca şi edificarea proiectului politic comun european, este absolut necesară. Această reflecţie presupune în mod obligatoriu o analiză a modului în care Biserica şi Statul au acţionat împreună de-a lungul secolelor pentru îndeplinirea marilor idealuri naţionale şi la edificarea binelui comun, dar şi o înţelegere a modului în care această cooperare se construieşte şi se manifestă în prezent”, a spus Victor Opaschi. De asemenea, secretarul de stat pentru culte a vorbit şi despre importanţa construirii Catedralei Mântuirii Neamului. „Catedrala Naţională, o biserică aşteptată de români de peste 140 de ani, va fi simbolul aspiraţiilor de unitate naţională, locul care va păstra şi va cinsti întru eternitate memoria eroilor români şi de alte naţionalităţi care şi-au dat viaţa pentru realizarea acestor idealuri, pentru înfăptuirea României Mari, pentru redobândirea libertăţii şi demnităţii tuturor românilor”, a subliniat secretarul de stat pentru culte.

La final, a luat cuvântul dl. prof. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universităţii din Bucureşti, care a vorbit despre importanţa cercetării în societatea modernă: „Deşi adevărul este unul şi acelaşi, el ni se prezintă sub diverse chipuri şi se manifestă în ipostaze diferite. Unitatea credinţei şi a cunoaşterii trebuie să fie rodul căutării libere şi al cercetării adevărului de către toţi mărturisitorii de credinţă şi iubitorii de înţelepciune”.

Congresul Național de Teologie a continuat cu sesiunea a doua, cu titlul „Unitatea de credință - temelie a unității Bisericii”, ce a avut loc în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei și a fost moderată de dl. conf. univ. dr. Adrian Lemeni.

Prima comunicare a aparținut Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei, și a fost prezentată de dl. pr. Iulian Budescu, vicar administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud. În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a susținut comunicarea intitulată „Rolul limbii române în păstrarea unității religioase și naționale”. „Ne gândim la atâtea jertfe, atâta luptă, consecvență, statornicie și la asumarea multor suferințe de ge­ne­rații întregi care au pus credința, limba și identitatea națională mai presus de propria viață sau viața copiilor lor și asta ne obligă să nu fim lipsiți de atenție cu privire la modul în care transmitem tinerei generații această bogăție pentru care au murit mulți români”, a spus Preasfinția Sa. 
Pr. prof. dr. Viorel Ioniță a vorbit în continuare despre „Unitatea de credință - temelie a unității Bisericii: o contribuție ortodoxă la dialogul intercreștin”. Cea de-a patra comunicare a aparținut pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății „Justinian Patriarhul” din București, și a avut ca temă: „Învățătura de credință, factor de promovare a unității Bisericii”. Prezentarea referatelor a fost urmată de discuții asupra temelor comunicărilor susținute.

În partea a doua a zilei a avut loc sesiunea a treia de comunicări științifice, moderată de pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, cu tema „Unitatea Bisericii în fața persecuțiilor”. Pr. conf. dr. David Pestroiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a prezentat „Repere misionare privind unitatea eclesială în fața proliferării ideologiilor doctrinare eterodoxe în modernitatea românească târzie”. Dl. prof. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a vorbit despre „Unitatea de neam ca fenomen social”. Un referat despre „Dogmele credinței reflectate în unitatea Bisericii și a neamului românesc în prima jumătate a secolului al XX-lea” a fost prezentat de pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad.

Prima zi a lucrărilor congresului s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Şedinţele de lucru ale Congresului Națio­nal de Teologie au continuat miercuri, 23 mai 2018 cu sesiunile a patra și a cincia. Tema sesiunii a patra fost „Unitatea Bisericii în fața ereziilor, curentelor filosofice și ideologiile politice”. Pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu a evidențiat în referatul „Unitatea Bisericii și manifestarea ei în diaspora ortodoxă” rolul diasporei românești, încă din secolul al-XVIII-lea, privind consolidarea unității de neam și de credință. „Inteligența românească în diaspora occidentală a avut nu numai capacitatea de a cultiva dorul de țară, ci inclusiv de a converti, de a deturna un context ostil Bisericii spre un context care este cu totul pozitiv acestei emancipări naționale. […] Diaspora ortodoxă poate să constituie și un teritoriu, și un context în care simțim pulsul viitorului și, dacă suntem atenți la realitatea etno-confesională și la cea eclesială, ne vom pregăti pentru lumea de mâine”.

Dl. conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a prezentat în referatul „Mărturisirea uni­tății de credință în contextul riscului deturnării ei prin diferite ideologii”, importanța „cultivării autenticului perspectivei eclesiale”, care propune asumarea unității noastre în Domnul Hristos, pentru a realiza unitatea de credință și de neam.
Sesiunea s-a încheiat cu comunicarea pr. dr. Dorin Demostene Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române, „Mitropolia Ungro-Vlahiei în timpul ocupa­ției germane (1916-1918). Între supunere și apărarea dreptei credințe”. Au fost prezentate inge­rințele și excesele autorită­ților de ocupație privind viața bisericească în acei ani.

Ultima sesiune a Congresului a avut titlul „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern”. O sinteză în acest sens a fost realizată de pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, directorul Departamentului de Teologie Istorică, Biblică și Filologie al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul”, prin prezentarea referatului „Încercări de unire națio­nală de-a lungul timpului. Con­tribuția Bisericii la acestea”. În continuare, dl. lect. dr. Ioan-Augustin Guriță, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat rolul Bisericii Ortodoxe, prin tipărirea de carte religioasă, ridicarea de biserici și, mai ales, prin statornicia în credința ortodoxă a clericilor și credin­cio­șilor, la consolidarea unității românești în secolul al-XVIII-lea. Prima parte a sesiunii a cincia s-a încheiat cu prezentarea referatului „Semnificații culturale naționale și bisericești ale schitului românesc Prodromu din Muntele Athos în contextul renașterii naționale din Balcani (1870-1890)”, de către pr. prof. dr. Mihail Săsăujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Au fost aduse în lumină documente din arhiva Ministerului de Externe privind situația românilor din spațiul balcanic și modul de manifestare a sentimentului de apartenență națională prin cultură și cre­dință.

Partea a doua a sesiunii a continuat cu prezentarea referatelor „Biserica, temelie a unității de credință și de neam pentru românii ortodocși din diaspora-cazul Peninsulei Italice” al Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; „Biserici și slujitori ai Domnului din Peninsula Balcanică - biserica românească din Corcea, Albania”, de către dna. prof. dr. Adina Berciu-Drăghicescu și dl. prof. dr. Marian Crăciun, de la Universitatea din București; „Imnul național «Deșteaptă-te, române!» - simbol al identității și unității spirituale românești”, de către dl. prof. dr. Vasile Vasile, de la Universitatea Națională de Muzică din București.

Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de discuții.

Referenţii şi moderatorii care au participat la Congresul naţional de teologie „Unitate eclesială şi unitate naţională. Aspecte istorice şi teologice” au primit la finalul lucrărilor, Diploma omagială cu medalie, dedicate Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Momentul festiv a avut loc în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei.

Cu această ocazie, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe participanţii la congres pentru aprofundarea temei dedicate Anului Centenar 2018. „Nu întâmplător, sesiunile congresului de teologie s-au desfășurat în Sala «Conventus» din Palatul Patriarhiei, care înseamnă «întâlnire, a veni împreună». Conventus a dat în limba română noţiunea de cuvânt. Deci, cuvântul este bine folosit când realizează întâlnirea, nu dezbinarea între oameni, când cei care se află în conventus, în întâlnire, ajung la un rezultat, la o înţelegere. Înţelegerea ca urmare a lui conventus dă conventum, care înseamnă o convenţie. Aşa că dumneavoastră aţi fost în Sala «Conventus» şi aţi ajuns la un conventum, la o înţelegere asupra importanţei unităţii de credinţă şi de neam”, a subliniat Preafericirea Sa.

Persoanele care au primit Diploma omagială cu medalie sunt: dl. acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române; dl. Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte; dl. Florin Lixandru, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale; dl. prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti; Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; pr. Iulian Budescu, vicar-administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei; pr. prof. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad; dl. prof. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române; dl. prof. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române; pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu, Parohia „Sfântul Nicolae”, Bruxelles; dl. lect. dr. Ioan-Augustin Guriţă, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; dl. prof. dr. Vasile Vasile, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti; dna. prof. dr. Adina Berciu-Drăghicescu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; dl. prof. dr. Marian Crăciun, director al Departamentului Servicii pentru Studenţi - Departamentul de Consiliere şi Orientare pentru Carieră, Universitatea din Bucureşti; pr. Dorin-Demostene Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române.

De la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti au primit distincții pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul facultăţii, pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific și profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti; pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu; pr. prof. dr. Mihail Săsăujan; pr. conf. dr. David Pestroiu; dl. conf. dr. Adrian Lemeni.

 

Sursa: ziarullumina.ro